HomeHome
După 22 decembrie '89După 22 decembrie '89
Piaţa Universităţii 1990Piaţa Universităţii 1990
13-15 iunie 199013-15 iunie 1990
VinovaţiiVinovaţii
InstigatoriiInstigatorii
VictimeleVictimele
Forţele de represiuneForţele de represiune
Dosarul "Mineriada"Dosarul "Mineriada"
Mărturii, evocări, analizeMărturii, evocări, analize
Reacţii internaţionaleReacţii internaţionale
FotografiiFotografii

mineriada 13 - 15 iunie 1990


mineriada 13 - 15 iunie 1990


mineriada 13 - 15 iunie 1990


mineriada 13 - 15 iunie 1990


mineriada 13 - 15 iunie 1990


mineriada 13 - 15 iunie 1990


mineriada 13 - 15 iunie 1990



22 decembrie 1989. "Ole ole ole, Ceauşescu nu mai e!!"
In locul lui, apare Frontul Salvării Naţionale -FSN, care "grupează toate forţele sănătoase ale ţării", condus de un consiliu format din "dizidenţi", generali, revoluţionari, intelectuali, activişti, bolşevici cu vechi state de serviciu, si "cu voia dvs., ultimul pe listă, Ion Iliescu"!! Consiliul FSN îşi stabileste Declaraţia-Program, angajându-se să acţioneze ca organizaţie de consens naţional, de umplere a vidului de putere si de gestionare a infinitei tranziţii.

Spre seară, apar teroriştii, care trag din toate pozitiile asupra populaţiei .. vor cadea secerate sute de vieţi..



26 decembrie 1989. "Ceauşescu, nu fi trist, Iliescu-i comunist!"
Primul protest anticomunist de la căderea regimului Ceausescu, organizat de luptatorii care ocupaseră clădirea fostului Comitet Central al PCR; revoluţionarii cereau abrogarea constitutiei comuniste si recunoasterea Constitutiei din 1923, inlaturarea securiştilor şi nomenclaturistilor, in frunte cu Ion Iliescu, din noile organisme ale puterii - bănuite ca favorizează reprezentanţii fostelor structuri ceauşiste. Consiliul Frontului Salvarii Nationale, in frunte cu Ion Iliescu îi cataloghează drept "terorişti" pe protestatari, dar emite in acea zi Decretul-Lege nr. 1 (care a fost publicat in Monitorul Oficial chiar a doua zi), prin care se modificau sau se abrogau unele acte normative ceauşiste.



31 decembrie 1989. "Ceauşescu scoală-te, să vezi noul PCR!"
Silviu Brucan, în articolul "Fără isme şi fără partid", publicat in "România Liberă" , 31 decembrie, 1989 declară: "Frontul Salvarii naţionale păşeşte, deci, în bătălia electorală".

"Treziţi-vă români, aveţi din nou stăpâni!"
In noaptea Anului Nou, Ion Iliescu face românilor acelasi cadou pe care-l făcea periodic Ceauşescu: graţierea delincventilor de drept comun: hoţi, tâlhari, criminali şi violatori. Numai ei puteau ţine inchisă in casă, inspaimantată şi tăcută, populaţia României. Avea nevoie de linişte.



12 ianuarie 1990. "Îl vreţi pe Iliescu jos?" , "Moarte securiştilor!"
Zi de doliu naţional, oamenii depunea flori, aprindea lumânări, plângeau, comentând declaraţiile liderilor FSN, în presa straină, prin care aceştia nu se deziceau de comunism. Din Piaţa Universităţii, se creează o coloană care creşte, ajungând la Palatul Victoriei, unde se cere dialog cu reprezentantii Consiliului Frontului Salvarii Nationale (CFSN). Cererile manifestanţilor: alegeri libere sub egida ONU, adevărul despre terorişti, despre numărul real al victimelor revoluţiei, aflarea şi pedepsirea vinovaţilor, scoaterea în afara legii a PCR şi distribuirea patrimoniului său către toate partidele nou create, reintroducerea pedepsei cu moartea (în scopul pedepsirii teroriştilor), declaraţii publice ferme ale noilor conducători cu privire la opţiunile lor politice şi la poziţia lor faţă de comunism.

Forţat de protestatarii din Piaţa Victoriei, la 12 ianuarie 1990, spre seară, Ion Iliescu adoptă 2 decrete: scoaterea în afara legii a PCR şi reintroducerea pedepsei cu moartea; s-a hotărât şi organizarea unui referendum, pe 28 ianuarie, pentru aprobarea celor 2 decrete.



23 ianuarie 1990. "Cine-a stat 5 ani la ruşi, nu poate gândi ca Bush!"
CFSN - condus de Ion Iliescu şi creat in ziua de 22 decembrie 1989, ca o forţă politică provizorie cu rolul de a gestiona "vidul de putere" şi de a organiza primele alegeri libere - îşi anunţă participarea la alegeri. Ion Iliescu
Susţine pretentiile Frontului de a participa la alegeri, nu neaparat ca "partid politic in sensul istoric şi depaşit al termenului", ci ca o mişcare cu caracter "larg democratic"; lanseaza conceptul "democraţiei originale".



28 ianuarie 1990. "Doomnu Copoiu, doooomnuu Copoiu, nu mai imi da domle cu sula-n coaste!"
In Piaţa Victoriei, miting al partidelor istorice, care adună zeci de mii de oameni ingrijoraţi de semnele tot mai clare de deviere comunista ale Frontului şi de hotararea acestuia de a se transforma in partid. Conducerea FSN a organizat o contra-manifestaţie, aducandu-şi, tot în Piaţa Victoriei, în partea stangă a palatului susţinătorii, muncitori de la toate marile intreprinderi: I.M.G.B., I.C.T.B., Vulcan, Griviţa Roşie, Electroaparataj. S-a cerut insistent transmisie televizată, in direct; Televiziunea Română "Liberă" a răspuns că nu se poate filma pentru că este ceaţă; la căderea serii, grupuri compacte atacă sediul Guvernului.
In final, au loc tratative intre partidele istorice şi Front. Infuriindu-se pe liderul P.N.Ţ. Corneliu Coposu, care incerca să-l determine să nu transforme F.S.N. in partid politic, Iliescu a bătut cu pumnul in masa: "Doomnu Copoiu, doooomnuu Copoiu, nu mai imi da domle cu sula-n coaste!".



28 ianuarie 1990. "Noi muncim nu gândim"
I mineriadă. In urma apelurilor lansate de Ion Iliescu la radio şi televiziune, ca muncitorii să vină să apere democraţia şi Frontul, în dimineaţa zilei de 29 ianuarie 1990, Bucureştiul va fi invadat de peste 5.000 de mineri din Valea Jiului, înarmaţi cu bâte, lanţuri, topoare, să "restabileasca ordinea" şi să "apere" Frontul de partidele istorice.
Devastează sediile principalelor partide de opoziţie şi bat oamenii pe stradă pentru singura vină de a purta blugi, ochelari sau de a avea figuri de intelectuali: "Moarte intelectualilor!"



8 februarie 1990. "FSN, FSN du-te in URSS"
Manifestaţie în Piaţa Victoriei, împotriva comunismului, a securităţii şi a restauraţiei. Activiştii din conducerea FSN încercau, prin toate mijloacele, să conserve comunismul, dându-i o faţă umană, refuzau să dea informaţii despre Securitate, să deschidă arhivele, sau să prezinte un plan de înlăturare a celor compromişi. Conform scenarilor deja cunoscute, agitatorii infiltraţi vor conduce la escaladarea violenţei, la atacarea cladirii guvernului, şi la arestarea a 102 persoane.



11 martie 1990. "Apel din Timişoara, trezeste, Doamne, ţara"
La Timişoara are loc un mare miting, prin care oraşul-simbol al Revoluţiei Române lanseaza Proclamaţia de la Timişoara, chemând, în numele idealurilor revoluţiei, întreaga ţară să susţină realizarea lor: democratizare, privatizare, distrugerea structurilor securisto-comuniste, convieţuirea tuturor naţionalitaţilor. Deja celebrul punct 8 cerea "ca legea electorală să interzică pentru primele trei legislaturi consecutive dreptul la candidatură, pe orice listă, al foştilor activişti comunişti şi al foştilor ofiţeri de Securitate".



19 - 20 martie 1990. "Iliescu nu uita, Mureşu-i opera ta"
Violente confruntări interetnice de la Târgu Mureş. Atrocităţile săvârşite de etnici maghiari împotriva unor poliţişti români în timpul revoluţiei din decembrie 1989 vor fi doar începutul unei avalanşe de cerinţe imperioase ale minorităţii maghiare, dornică de a reface urgent regiunea stalinistă Mureş autonomă maghiară, de a efectua separarea şcolilor şi purificarea etnică a românilor din Ardeal. " Românii nu mai au ce căuta aici!" devine o lozincă la ordinea zilei. În totala indiferenţă a autorităţilor statului român, au loc numeroase proteste şi manifestaţii; scânteia va fi aprinsă de celebrarea, la Târgu Mureş, a sărbătoarii naţionale a Ungariei (care înseamnă uciderea a 40.000 de români si 400 de sate româneşti arse) sub deviza "Acum sau niciodată !" Violenţele interetnice din 19-21 martie 1990, dintre români şi maghiari, s-au soldat cu cinci morţi (doi romani si trei maghiari), 278 de răniţi, o biserica ortodoxa incendiată şi manipulări grosolane anti-romîneşti ale presei internaţionale, în special, BBC.
 
mineriada 13 - 15 iunie 1990
Actiuni, protesteActiuni, proteste


mineriada 13 - 15 iunie 1990

«Vreau sa multumesc pentru spiritul organizat in care v-ati prezentat, in care ati actionat, sa multumesc conducatorilor dumneavoastra, inginerului Cozma si celorlaltor lideri sindicali care au fost in fruntea dumneavoastra, alaturi de noi, care ne-au ajutat in aceste zile. Deci va multumesc tuturor pentru tot ce ati facut in aceste zile.[...]

Stim ca avem in dumneavoastra un sprijin de nadejde, cind va fi nevoie, vom apela! »

(Ion Iliescu, Discursul tinut la Complexul Expozitional, 15 iunie 1990, prin care a multumit minerilor pentru tot ce au facut la Bucuresti in zilele de 14-15 iunie 1990)

mineriada 13 - 15 iunie 1990


mineriada 13 - 15 iunie 1990


mineriada 13 - 15 iunie 1990


mineriada 13 - 15 iunie 1990


Mineriada 13-15 iunie 1990

Mineriada 13 - 15 iunie 1990Raport despre Dosarul_represiunii din iunie 1990 (doc)
Mineriada 13 - 15 iunie 1990Lagarul Magurele 13-19 iunie 1990
Mineriada 13 - 15 iunie 1990Video 13-15 iunie 1990
Mineriada 13 - 15 iunie 1990Mineriada - discurs Ion Iliescu
Mineriada 13 - 15 iunie 1990George Roncea (interviu BBC)
Mineriada 13 - 15 iunie 1990Rechizitoriu Chitac
Mineriada 13 - 15 iunie 1990Jurnalul garnizoanei Bucuresti
Mineriada 13 - 15 iunie 1990Cronologie informala a Dosarului Mineriadei
Mineriada 13 - 15 iunie 1990Istoria Dosarului Mineriadei
Mineriada 13 - 15 iunie 1990Filme
Mineriada 13 - 15 iunie 1990Filme www.avmr.ro