HomeHome
După 22 decembrie '89După 22 decembrie '89
Piaţa Universităţii 1990Piaţa Universităţii 1990
13-15 iunie 199013-15 iunie 1990
VinovaţiiVinovaţii
InstigatoriiInstigatorii
VictimeleVictimele
Forţele de represiuneForţele de represiune
Dosarul "Mineriada"Dosarul "Mineriada"
Mărturii, evocări, analizeMărturii, evocări, analize
Reacţii internaţionaleReacţii internaţionale
FotografiiFotografii

mineriada 13 - 15 iunie 1990


mineriada 13 - 15 iunie 1990


mineriada 13 - 15 iunie 1990


mineriada 13 - 15 iunie 1990


mineriada 13 - 15 iunie 1990


mineriada 13 - 15 iunie 1990


mineriada 13 - 15 iunie 1990


 Zona libera de neo-comunsim a Romāniei. Kilometrul 0 al democratiei 

Articole din ziarul "Azi", 1990


Azi 26 apr 1990. Cronica unui miting neanunţat. Mitingişti de profesie. Rada Ciobanu

"In spiritul îndemnului făcut marţi seara, la Televiziune, de către un parlamentar, ca ziariştii să spună numai adevărul, desfăşurarea mitingului neautorizat din Piaţa Universităţii va fi relatată sub semnul autenticităţii, al "ochiului care vede" şi nu sub al celui care se închide sugerând "Crede şi nu cerceta", maximă aplicată cu succes de onoraţii colegi de la "Dreptatea" celui mai creştin dintre partide. ªi aceasta chiar dacă persoane serioase ne-au informat că au fost acostate şi îndemnate să primească bani şi ţigări pentru a participa la manifestaţie sau că domnul Mazilu sa afla duminică şi luni în Piaţă. Noi nu am văzut şi, de aceea, să zicem că sînt "zvonuri". La ora 9,30 - în 24 aprilie - traficul se desfăşura normal. De la Universitate pînă la Intercontinental se aflau cîteva sute de poliţişti, pe unu sau două rînduri, dotaţi cu armament şi căşti da război. Cu tot echipamentul de campanie sînt absolut inofensivi. Oamenii trec sau se opresc să le spună cita ceva, de bine sau de rău.

În jurul orei 12,00 circulaţia spre Piaţa Unirii este blocată. Manifestanţii au ocupat strada şi scandează lozinci anti-comuniste, anti-feseniste, anti-Chiţac. Doi agitatori cu porta-voce se mişcă încolo şi-ncoace, printre rîndurile rarefiate şl îndeamnă la "unitate şi luptă". Un cetăţean este purtat pe umeri de voluntari. Pe spatele gol, pe pielea oacheşă, se văd dungi roşii.

Revoltatii îl plimbă multă vreme ca pe o relicvă. Se spune că a fost bătut de poliţie. Vederea lui stîrneşte mînie. Se scandează şi mai puternic "Jos Chlţac". Încep huiduielile şi fluierăturile. Soldaţii de la poliţie sînt scuipaţi, înjuraţi, îmbrînciţi. Pe trotuarul Universităţii un locotenent- colonel trece printre el îndemnîndu-l să nu răspundă la provocări, să fie calmi. Dar un grup compact de manifestanţi, majoritatea tineri, este hotărît să le rupă rîndurile. Într-un cor de huiduieli, sînt împinşi spre Victoriei. Se aude ordinul colonelului : "Retrageţi-vă uşor, băieţi !".Triumfători, după ce şi-au îndeplinit "misiunea", manifestanţii se întorc orientîndu-se în direcţia Piaţa Romană, Un bărbat, mic de statură, cu pârul cărunt şl ochelari negri îi cheamă prin porta-voce : "Veniţi după mine !" îl orientează spre partea opusă. Aflăm că se numeşte Rădulescu şi că s-ar putea să fie una şi aceeaşi persoană cu procesomanul făcut celebru de "România liberă".

Grupuri-grupuri sînt presărate din loc în loc. Într-unul din ele este admonestat un cetăţean care pledează pentru civilizaţie. I se strigă că "e comunist", că "şi-a trăit traiul" şi că "dă lecţii feseniste celor tineri". Dialogul este gata să degenereze în bătaie. Un binevoitor îi aruncă : "Circulă, domnule, pentru propria dumitate securitate". Aceeaşi indicaţie o primesc şi două femei care îndrăznesc să critice ceea ce se petrece în Piaţă. Pe trepte, în faţa Teatrului Naţional, misteriosul domn R. Începe un discurs confuz şi ilariant în care face un rechizitoriu poliţiei şi domnului Iliescu. În stingă lui sa află cetăţeanul ascetic, gol pînă la brîu. "O fesenistă, spune domnul R, strigă în spatele meu". "La muncă !" (mulţimea huidule). Nu răspundeţi, "este o provocare!". Apoi anunţă că simbolul Frontului, trandafirul, este roşu şi e semnul "partidului stalinist şi nu al social-democraţiilor occidentale". Mulţimea (ca ironie !) : "Huo trandafirul!". Printre chipurile răvăşite, cu pupilele dilatate de excitaţia momentului, sa strecoară barba peripatetică a domnului Stelian Tănase, venit de la doi paşi, adică de la sediul Grupului pentru Dialog Social, ca să încununeze cuvîntările printr-o rostire intelectuală. Este şi mai decepţionant decît Rădulescu.
După aproximativ două ore, pe la 16,30, e şi mai multă lume. Poate vreo două-trei mii de persoane. Mulţi spectatori care pleacă dezgustaţi.

Pe zidurile Universităţii au a părut afişe da protest împotriva "maltratărilor poliţieneşti". Altele se distribuie cu generozitate. Toate dau dovadă de fantezie şi sînt redactate într-un limbaj violent, cu termeni eleganţi ca "Bestii" şi "Jigodii", în aerul şi aşa încins te trăzneşte un miros de ţuică de drojdie. Se bea din sticla de jumătate trecuta de la unul la altul. Se huiduie, se scandează aceleaşi lozinci pe care din jenă nu le mai reproducem (ele pot fi găsite, adunata minuţios, în numărul din 24 aprilie al "României libere").

După ora 21,00, spectacolul susţinut de organizaţiile "apolitice" ASOCIAŢIA 16-21 DECEMBRIE, GRUPUL INDEPENDENT PENTRU DEMOCRAŢIE, ALIANŢA POPORULUI plus "eminenţele cenuşii", va fi patronat de "Liga studenţilor". Într-unul din balcoanele Universităţii ce dau spre "Intercontinental" s-au adus staţii, microfoane, casetofoane, reflectoare care lasă în umbră feţele oratorilor luminînd în schimb mulţimea aşezată pe jos.

Întunecatul Dumitru Dincă apare în balcon şi pune retorica şi inutila întrebare : "Poate nu ştiţi cine sînt eu ?". Manifestanţii într-un glas "Dincă, Dincă". "Liderul" ameţit se duce să se culce. Jos, foarte mulţi oameni beţi. Atît de beţi încît confundă un discurs al domnului Iliescu cu unul al domnului Lup (P.N.Ţ.) încep să-l huiduie pe acesta din urmă. Băieţii universitari şi-au pregătit, pentru această senzaţională ieşire în public, înregistrări de la şedinţa C.P.U.N. din aceeaşi zi (oare cine le-o fi furnizat ?) cînd domnul preşedinte a rostit imprudent cuvîntul "golani". Afirmaţia incendiară dezlănţuie "huo-uri" şi ţipete neomeneşti. Celelalte îndemnuri la civilizaţie, la toleranţă şi dialog politic sînt întîmpinate cu acelaşi cor urlător de proteste. Ca şi cum ar suporta vreo comparaţie, înregistrarea alternează cu dizertaţia pe teme peneţiste a domnului Lup, care ne spune că mitingul propriului partid a fost "superb şi moral", ca şi cum i s-ar fi sclerozat simţul realităţii. Mai mult decît atît, "studenţaşii" (fiindcă n-ar fi firesc ca ei să reprezinte adevărata studenţime românească ) şi-au pregătit şi parodii. Tînărul cu barbă şi ochelari minte profitînd de exaltarea colectivă :"ªtiţi ce-a spus tovarăşul Iiescu la încheierea şedinţei C.P.U.N. ? - Să luăm măsuri ferme, tovarăşi !". Reacţia, cum era de aşteptat, e foarte violentă.

Se scandează îndelung "Jos Iliescu". Un alt tînăr de la balcon se înjoseşte parodiind rostirea agramată a fostului dictator şi atribuind-o domnului Iliescu cu scopul evident de a suprapune cele două imagini. Altcineva anunţă că în viitoarea duminică va avea loc în Piaţa Aviatorilor un mare miting pentru susţinerea Proclamaţiei de la Timişoara. Domnul Tănase, evident nemulţumit că i-au luat-o înainte colegii din Banat, anunţase pe la ora prlnzului că se va da Proclamaţia de la Bucureşti. Timişoara ne-a rămas tuturor în inimă. Dar vai, prea se pronunţă des acest nume ca să mai rămină ceva din încărcătura miraculoasă ce ne-a înfiorat de-atîtea ori.

Numele oraşului martir este tîrît în noroiul campaniei electorale ca şi memoria celor care au murit.
Manifestanţii din Piaţa Universităţii susţin că ei reprezintă poporul. Dumitru Dincă a devenit "un erou al neamului" ca domnii Coposu şi Raţiu, un martir plimbăreţ, cu o celebritate dobîndită prea uşor. Sa înfruptă şi el din voluptatea puterii. Insă mulţimea poate fi scăpată da sub control şi atunci evenimentele se vor precipita ca sub un tăvălug pe care nimeni nu-I mai poate opri. Dacă cel din Piaţă reprezintă poporul, atunci poporul român e rău şi intolerant Insă ştim că sînt milioane de oameni în această ţară care-şi văd de treburi, gata să întindă oricind mîna, în semn de împăcare, adversarului. "

Azi 26 aprilie
Din Razvad, domnului Radu Cimpeanu, de la concetatenii lui. "Reportaj" din Razvad, locul de origine a domnului Cimpeanu. Profesorul Valeriu Ionescu isi aminteste: Boierii Cimpeanu puneau botnita culegatorilor. Mosii mari, pina în Ialomita. Colonie petroliera la Ochiuri, de pe urma careia cistigau enorm şi cheltuiau banii la Paris, Viena. Ramineau taranii exploatati. S-au rasculat în 1907 dar familia Cimpeanu a adus armata şi I-a macelarit. L-a cunoscut apoi prin colegiul avocatilor din Dimbovita. A candidat în 1946 la Rasvad, au fost mari proteste. Il reintilneste în 1952 ca detinut politic, la Ghencea. deşi era inchis din 1947, nici urma de suferinta. O ducea bine şi facea guverne. Se vorbea ca e informator. Alti oameni de bine din Razvad au amintiri demascatoare şi pun intrebari. Nici la Paris nu a facut mare lucru, s-a catarat în diaspora etc.

Atentie PNT-cd urmareste boicotarea alegerilor. sînt semne ca ei pregatesc asa ceva sacrificind interesele tarii pe altarul intereselor de partid. Centrul Bucurestiului e ocupat de demonstranti care huliganic cer aminarea alegerilor. "Iresponsabilitatea acestui cuib de barza ceausisto-legionar" a atins culmea în dreptatea din 12 aprilie în care se spune ca FSN va falsifica alegerile.

Azi 27 aprilie. Era sa fiu deputat

" Subsemnatul PANAIT CORNELIU din Slobozia, judeţul Ialomiţa, bloc V 3, sc. B, etaj III, relatez urmă¬toarele: În ziua de 29 Ianuarie, împreună cu mai mulţi colegi din unitatea noastră, am dat un anunţ la T.V.R.L. şi ziarul "România liberă" că asigurăm bilete de avion domnu¬lui Coposu şi altora care apăruseră ca mîniuitori ai poporului nostru, cu toate că nu stătuseră în perioada grea de infometare a lui Ceauşescu, cu noi. [] De asemenea, i-am spus că eu singur nu pot hotărî retractarea ce¬lor publicate.La un moment dat, pentru a mă convinge, a început să-mi ofere o serie de avantaje (chiar materiale), printre care o întîlnire cu dl. Coposu, funcţia de contabil şef la I.L.F. Ialomiţa, iar către sfîrşitul discuţii¬lor de circa 8 ore la hotel "Munte¬nia", mi-a oferit ultima şansă, adică propunerea că mă va face deputat.[]".

Azi 27 aprilie RATIU îşi pierde averea

"[] De pildă un agitator zice către altul: "A..Nica Leon... Ce om deştepţ! Ai văzut ce i-a zis lui Iliescu? Ăsta ne-ar fi bun de preşedinte! ªi celălalt îl confirmă). Medicul, mirat, l-a întrebat pe amicul agitator: "Ce faci măi, aici?". "Pssst", zice amicul şi se uită temător în jur, făcîndu-i discret semnul cu număratul sutelor. "I-au 3000-3500 pe zi". Asta e pentru "agitatori". Cei cu porta-voce i-au probabil salarii cît miniştrii lui Ceauşescu. De altfel, se lucrează organizat, cu atribuţii diferite, de la "gornist", la cel care aduce mîncarea ori se ocupă de lozinci, etc. Toată această chermeză de cocină e făcută cumva pe banii dvs. d-le Raţiu?

Si în faţa căror cercuri străine v-aţi angajat solemn să cîştigaţi alegerile?[] PS. Si mai avem o nedumerire: de ce se "sparg" numai sediile PNŢ? De ce nu şi cele ale PNL, PSD, Uniunii Liberale Brătianu, Mişcării ecologiste, Partidului Republican, etc. S-ar putea să fie ceva putred numai în sediile peneţiştilor..." [IR: Evident: unele formatiuni "de opozitie" nu reprezentau nici o amenintare ]


Democraţia în pericol! "AZI".

"Asistam dezamăgiţi, începînd cu tristul miting din 12 ianuarie, la o succesiune de tentative de a terfeli democraţia care abia a început să se înfiripe după Revoluţia din decembrie. Întreaga ţară a putut asista la puseurile acestei crize politice prin intermediul TVRL. Aceste vîrfuri ale crizei erau marcate de manifestaţii violente (12 ianuarie, 28 februarie, 11 martie, 22-25 aprilie) avînd un scop unic: eliminarea prin forţa din viaţa politică a d-lul Ion Iliescu şi diminuarea şanselor în alegeri ale F.S.N. şi trecerea la cîrma ţării , a "partidelor istorice". [] Ceea ce se tntîmplâ insă acum e un ATENTAT GROSOLAN LA DEMOCRAŢIE. În loc să se mărginească la criticarea, "demolarea", chiar jignirea (dacă altceva nu ştiu) a d-lui Ion Iliescu - lâsînd insă POPORUL să decidă, la 20 mai, daca acesta e bun ca preşedinte al ţării sau e un "bolşevic" înrăit care vrea să reîntroneze comunismul şi, prin urmare, nu trebuie votat - forţele opoziţiei VOR SĂ-L SCOATĂ PRIN FORŢA, încâlcind legea (!), din lupta electorală. Să ne interzică să-l votăm! Ceea ce se întîmplâ în acesta zile în Bucureşti nu a decît o nouă încercare de a-l elimina prin sfidarea legii pe dl. Ion Iliescu de pe lista celor trei candidaţi la preşedinţie pentru a crea cale liberă, PRIN ABUZ, d-lor Ion Raţiu şi Radu Cimpeanu, ambii foşti emigranţi.

Frumoasa democraţie, n-am ce zice. Violenţele huliganice din Bucureşti, animate de urmaşii Iui Doru Braia (cum e Dincă Dumitru, care şi-a abandonat familia în provincie pentru a se face activist P.N.Ţ.-c.d.), şi pe ai căror inspiratori i-am văzut deconspirindu-se singuri în parlament (aceştia sînt P.N.Ţ., P.N.L. Nica Leon şi partidele "de centru", deţinuţii politici şi puzderia de organizaţii pe care le-am văzut în stradă şi despre care se spune că sînt finanţate de P.N.Ţ şi probabil de P.N.L.), au avut acelaşi scop ca şi "lovitura" lui Coposu din 28 februarie - eliminarea lui Ion Iliescu din viaţa politică (ceea ce i-a reuşit şi lui Ceauşescu),
eliminarea guvernului Roman, preluarea puterii de troika P.N.Ţ. - P.N.L. - P.S.D., dar fără alegeri, sfidînd suveranitatea poporului!

Ne întrebăm: dacă d-nii Iliescu, român ş.a. sînt aşa de "răi" precum spun partidele istorice, de ce nu ne lasă pe noi, cetăţenii, să-i tăiem de pe listă la 20 mai ?

Sau dumnealor vorbesc numai despre "libertate" şl "democraţie", dar vor reinstaurarea teroarei ? Ceea ce e mai grav e că îşi însoţesc aceste intenţii ignobile de manifestări huliganice de stradă, pentru care au creat aşa-zise organizaţii "apolitice". Dacă sînt "apolitice" de ce fac mitinguri politice ?

Si daca sînt oameni de bună credinţă şi nu huligani, de ce creează în faţa "Intercontinentalului" penibilul spectacol huliganic de clară inspiraţia neofascistă ? (Oamenii, prin Piaţa Universităţii, zic că pentru o zi de "miting" poţi ciştiga 2 000 de lei).

Cui foloseşte această prostituare a vieţii noastre politice, această denigrare a prestigiului ţării ? E clar că numai "partidelor istorice" şi asociaţiilor lor. Caracterul abuziv, nedemocratic, extremist al acţiunii acestor forţe a reieşit clar din cererile lor repetate de a dizolva C.P.U.N.-ul, aruncînd ţara în haos politic, lăsînd-o fărâ parlament şi deci pregătind-o pentru propria lor dictatură ; de a arunca la gunoi legea electorală, votata de toţi, abia acum o lună ; de a sfida votul parlamentului ca alegerile să se desfăşoare la 20 mai. Chemăm pe toţi cetăţenii de bună credinţă să de desolidarizeze paşnic, civilizat de aceste manifestări huliganice, antidemocratice CARE RISCĂ SĂ ARUNCE ŢARA ÎN HAOS. Alegerile libere să hotărascâ cine va guverna în următorii doi ani!"

Azi 9 mai/ În România se cere încălcarea drepturilor omului! OCTAVIAN ŞTIREANU.

[] acest punct 8 al "Proclamaţiei da la Timişoara" reprezintă un îndemn la încălcarea drep¬turilor omului - deci la comiterea acelui gest îm¬potriva căruia s-au ridicat nu numai disidenţii noştri glorioşi, ci însăşi întreaga revoluţie din decembrie.

Pentru că mitingiştii din Piaţa Universităţii nu mai au, desigur, timp de lectură - ei militînd, probabil, să frecventeze Universitatea chiar în piaţa ei - îi informăm că, în ianuarie 1990, la Editura Bălcescu a fost publicat "Documentul final al Reuniunii de la Viena a reprezentanţilor statelor participante la Con¬ferinţa pentru securitate şi cooperare în Europa" adoptat în 1986. În primul capitol, "Probleme referitoare Ia securitatea în Europa", subcapitolul "Principii", la punctul 12 se arată că statele participante "recunosc că drepturile şi libertăţile civile, politice, economice, sociale, culturale şi alte drepturi şi libertăţi sînt, toate, de o importanţă primordială şi trebuie să fie pe deplin înfăptuite prin toate mijloacele corespunzătoare.13. În acest context, ele : " - şi urmează precizările care interesează în situaţia de faţă, şi anume :"13.7) - vor asigura tuturor cetăţenilor de pe teritoriul lor şi de sub jurisdicţia lor, drepturile şi libertăţile lor fundamentale, fără nici un fel de deosebire, precum rasă, culoa¬re, sex, limbă, religie, opinie politică sau altă opinie, origine naţională sau socială, proprietate, naştere sau alt statut; 13.8) - vor asigura ca nici o persoană-care exercită şi exprimă intenţia de a exercita sau încearcă să exercite aceste drepturi şi libertăţi, ca şi orice membru al familiei sale, să nu fie, ÎN NICI UN FEL, SUPUSĂ DISCRIMINARII, ca urmare a acestui lucru". Deci, nici un fel de discriminare! Or, "Proclamaţia de la Timişoara", prin antologi¬cul ei punct 8 tocmai asta face : introduce discrimi¬nări, după criterii prin nimic deosebite de sistemul ceauşist !

Pe mitingişti nu-i interesează, desigur, odiseea sem¬nării de către România a acestui "Document final" -după cum nu-i interesează nici de ce acest document n-a fost publicat în România cîtă vreme a trăit Ceauşescu. Şi n-a fost publicat tocmai pentru că, e limpede, conţine prevederi, precum cele redate mai sus şi care, acum, se vor iarăşi încălcate de neoceauşiştii din Piaţa Universităţii l

Aşteptăm, aşadar, să se pronunţe aceleaşi voci -din ţară şi străinătate - care, cîndva şi pe bună dreptate, se ridicau împotriva încălcării drepturilor omului în România l"


Azi 9 mai / Procesul politic de intenţie e adulat în Piaţă. Gh Valcescu

" De la acapararea completă a pu¬terii de către comunişti în România şi pînă la abolirea [] cu un foarte scurt interludiu în peri¬oada anilor şaizeci, la noi "s-a pur¬tat" una dintre cele mai minunate invenţii destinate anihilării omului ca om şi fiinţă socială - procesul de intenţie cu coloratură politică.[] Mecanismul procesului politic era de o simplitate uluitoare, concepută anume pentru a-l putea înţelege şi mînui ultimul dobitoc "uns " activist "cu munci de răspundere".[] Era convocat nefericitul ales drept "ţap ispăşitor" al cine ştie cărei "in¬dicaţii de la centru", destinat să devină exemplul "elementului negativ zdrobit în faşă". Şi era zdrobit. []Au căzut, pe rînd, victime proceselor politice de intenţie cei ce făcu¬seră politică antebelică, urmaşii lor, "chiaburii" şi fiii lor ori ai celor ce se încăpăţînau să nu între în "gască", cei ce nu-şi declarau lozin¬card simpatiile prosovietice, cei ce frecventau o limbă străină, umoriştii politici, cei cu rude peste graniţă [etc]. "

Din păcate, după 22 decembrie: " Nu numai că procesul de intenţie cu coloratură politică nu a dispărut, dar a proliferat chiar şi riscă să devină un soi de sport naţional. În Piaţa Operei din Timişoara şi cea a Intercontinentalului bucureştean se face F.S.N.-ului proces de intenţii neocomuniste.

Acum urletul ce trebuie să sperie nu mai este "putreziciunea capitalistă", ci "putreziciunea stalinistă", dar arma este aceeaşi şi se foloseşte după cel mai bun tipic totalitar. Faptul că Frontul a liberalizat absolut viaţa politică, presa şi cultura [] că a început liberalizarea pieţei şi structurilor sociale, că lucrează febril la demolarea aparatului excesiv centralizat al birocraţiei comuniste, că a împlinit visul niciodată atins pînă acum al ţăra¬nului român de rînd, "omul şi pogonul",

[] că a reuşit să ţină o dreaptă balanţă între aspiraţiile tu¬turor şi posibilităţile economice reale - toate acestea pentru noii "acuzatori" nu contează. Arivişti ori "necopţi" politic, ei încearcă "să-şi facă loc" agitînd lozinci "scri¬se sau spuse" în care se clamează necesitatea înlocuirii "trecutului" comunist cu "mai mult ca perfectul" interbelic, mascat în poetic viitor. [] în sub- sau semi-cultura "pieţarilor politici" de azi [] sin¬gurul lucru pe care îl pot mînui fiind securea procesului de intenţii politice. Ei nu ştiu că această armă, dacă nu are în spate un aparat re¬presiv şi o frică pentru viaţa proprie diseminată în proporţie de masă, se întoarce întotdeauna împo¬triva celui ce o ridică

[] Vor noii noştri "acuzatori" campusuri "libere de neocomunism"? N-au decît să şi le facă fie şi în piaţa publică. Şi hippyştli anilor şai¬zeci aşezau tabere de corturi pe marginea autostrăzilor americane şi nu i-a deranjat nimeni (deşi mirosul, "reziduurile" şi gălăgia lor erau cel puţin inestetice), pînă n-au ajuns la violenţe şi crimă, pierzind credibi¬litatea în rîndul propriilor ciraci şi autodizolvîndu-se în plictis. [] Tot ce ne deranjează este recru¬descenţa procesului de intenţii pe care comunismul a reuşit să ni-l transforme într-un fel de dimensiu¬ne a personalităţii, care se îngrozeşte, astfel, artificial, pînă şi de sine. []"


Azi, 24 mai. O, mama, dulce mama. Geo Ciolcan

Redă declaratia numitei Buricea Constanta domiciliata în str. Aleea Crevedia nr. 2 ap. 61 sector 4 ,nascuta la 28 sept. 1938, muncitoare la intreprinderea Dimbovita. În ziua de mai 4 în jurul orei 18 a trecut prin piata Universitatii şi la o masă instalata linga zidul universitatii l-a vazut cu stupoare pe fiul ei, Stefanescu Petre Iulian (str. Zagazului nr. 11G, Bl. 50 parter), împreuna cu 3-4 persoane. Intrebîndu-l de ce nu este la serviciu la ITB, unde este sofer, i-a raspuns că este în concediu. La reprosul mamei că nu se duce la munca ca sa aiba din ce-si creste copilul, Petre a lovit-o peste mînă, rasucindu-i bratul cu care a încercat să o scoată din piaţă şi jignind-o. Incurajati, cîţiva tineri din anturajul lui au lovit-o pe femeie cu picioarele şi au ars-o pe braţe cu tigarile - totul în cascadele de rîs ale colegilor din legiune. În stradă a început o cursă de urmarire, mama scăpînd de huligani de-abia în metrou. Cîţiva au urmarit-o pînă în piaţa sudului. După un zbucium de o noapte, doamna Buricea s-a prezentat la sectorul 4 FSN povestind prin ce-a trecut. Plînge şi povesteste: are mîna dreaptă bandajată iar arsurile de ţigări i se văd pe antebraţ. Nu intelege ce i s-a intimplat. Nu erau sănătoşi! Niciunul. O loveau şi o ardeau într-o veselie tîmpească. În fruntea bandei de golani , fiul său era în stare să o omoare. "Doamne, ce le-o fi dat de I-a transformat în animale şi unde vom ajunge?" Sub lozinca libertăţii de opinie (ca Dumitru Dincă), iată că revolutionarii de profesie din Piata Universitatii au învăţat tinerii sa-si batjocoreasca mama. Fiicele se muta în corturi, trăind în promiscuitate. " Acestea sînt - deocamdată! - binefacerile pe care ni le-a adus politica otrăvitoare a partidelor aşa-zis istorice. Confuzia politică, dengringolada, drogurile şi viaţa de moravuri usoare ". Doamna Burcea este internata în spital, dar cine să o viziteze? Petre nu mai e al ei, e al cauzei luptei revolutionare pentru doborirea…"Domnilor din conducerea PNT şi PNL care ati aţîţat pe fii impotriva mamelor, - glasurile acestora, chiar slabe şi fără rezonanta, vă vor acuza şi dincolo de mormint. [] Ură semanati, ură veti culege".

Azi, 25 mai. Doi golani pacatoşi. Iulian Talianu

Este prezentat cazul infractorilor Ion Panait şi Gheorghe Sima, susţinători PNT din filiala Calarasi. " Ion şi Gheorghe şi-au adus aminte că amîndoi ştiu să facă bine cu "ochiul". ªi au ochit uşa unei parohii. Fără să se mai gîndească la păcate şi la alte urmări au spart uşa de la locuinţa unui preot, încercind din nou să-şi potolească setea. De astă dată, cu vin. Dacă şi-ar fi umezit buzele, am fi crezut că e vorba de o "împărtăşanie"... În realitate a fost vorba de o adevărată orgie. Cu şase sticle golite şi cu alte şase furate. Aghiazmă nu servesc băieţii ! Cu aghiazmă şi cu apă chioară au fost înşelaţi atunci cînd au citit platforma-program a P.N.Ţ.-c.d. şi nu le-a plăcut. Plini de pofte şi de păcate, cei doi peneţişti au pus "ochii" (ştiţi dvs. ochii văd, inima cere...) pe cîteva sticle pline ochi pe care le-au golit cît ai spune Tatăl Nostru, începînd să vadă ca prin ceaţă, peneţiştii noştri au inventat repede un joc cu uite popa, nu e popa, după care au trecut la o spovedanie în doi. Amintindu-şi brusc cîte păcate îi apasă, şi neavînd loc de întors, s-au mutat în mare grabă la Panait acasă, punînd aici la cale o adevărată slujbă. La plecarea din parohie au mai luat cu ei ceva busuioc, 66 de prosoape şi veşmintele preotului. Ajuns acasă, Sima s-a îmbrăcat cu ele şi a început să se închine pereţilor şi să-l "miluiască" pe Ion Panait, pe care poliţiştii, sesizaţi de un grup de creştini, l-au găsit în genunchi, într-o prelungită spovedanie. "


Azi 20 iunie 1990. Naivitatile dlui Razvan Teodorescu. D.D. Rujan

Comenteaza conferinta de presa a televiziunii in care dl. Teodorescu si-a aratat insuficienta fermitate fata de cei care pretind anarhie. "Ne-a surprins bunaoara sa aflam ca doar domia sa a hotarit ca manifestarea perpetua din asa-zisa "Piata a golanilor" sa fie data zilnic si de cite 4-5 ori pe post, in ciuda evidentei ca ce se intimpla acolo nu prea avea de-a face cu reala democratie." . Chiar colaboratorii apropiati au incercat sa-l convinga sa nu transmita acest material otravitor "dar dlui a spus nu! Mergind pe mina unor prieteni apropiati ce l-au mintit, dovedind o rea credinta pentru care n-ar trebui sa le mai raspunda nici la buna-ziua.

[] ma gindesc insa infiorat ce s-ar fi ales de acesta institutie daca in fruntea ei ar fi ajuns (cit si-au dorit-o!) intelectuali ca Octavian Paler, Gabrie Liiceanu sau Al. Paleologu". Fiind un om cinstit, democratic, "dl. Theodorescu a acceptat "dologuri" cu tot felul de "comitete" de indrumare si sprijin cum a fost si acea subversiva alcatuire a Romaniei libere zisa comitet cetatenesc pentru independenta radioteleviziunii". Astfel distinsul profesor a pierdut vremea cu un nimeni ca Florin Marculescu -jurist agramat. A dialogat si cu Maries, care-l amenintase si avertizase cu 24 de ore inainte de iminenta atacului., sau cu alde Dinca, Radulescu, etc. - admitind concesii dupa concesii."Cum sa nu creada in atari conditii - aceata tirla agresiva , organizata pe bani grei si manevrata cu criminale intentii ca ei, golanii, chiar sint "parlamentul" democratiei autentice dind ultimate guvernului si presedintelui ales".

Azi 20 iunie. Opinia publica si presa libera. Gheorghe Eftimescu

La conferinta de presa din 15 iunie Petre Roman a spus ca nimeni nu are dreptul sa impiedice aparitia unei publicatii si exercitarea profesiei de ziarist. Nu a fost corecta atitudinea acelor tipografi si cetateni care au stinjenit aparitia la timp "a unor astfel de fituici fie -zise publicatii, dar luat aminte, ca aceste manifestari s-au constituit drept avertismente ale opiniei publice pentru cei ce nu respecta etica ziaristicii. ".autorul recomanda o cale mai pasnica de amendare a respectivelor publicatii de proasta calitate:boicotul. "eu , de pilda, am renuntat la abonamentul pe care l-am facut din primele zile ale anului la Romania libera, nu mai cumpar Baricada, dupa citeva numere la "22" le-am lasat drept pacoste pe taraba vinzatorului, nu citesc Dreptatea, Liberalul, etc. []Oameni buni, obligati-I prin indifrenta pe acesti caracudis sa traiasca din vinzarea produselor lor perisabile, sa sporeasca fabricile de confectionat hirtia igienica, sa simta pe propria lor piele nepriceperea si reaua vointa. Infrinati-va curizitatea fara rost".


Azi 20 iunie. Intre Azi si Dreptatea. Ion Cretu

Critica conferinta de presa organizata de TVR la 16 iunie. Au incercat sa cistige simpatia pentru ce li s-a intimplat la 13 iunie. Dar cei prezenti nu au aratat nici-un interes pentru asta ci s-au dedat la un bombardament de intrebari si reprosuri legat de modul in care TVR a tratat zilele de 14 si 15. A fost un atac necrutator care I-a cerut dlui Razvan Theodorescu o mare risipa de tact si diplomatie. Greseala a constat ca s-a permis deraierea conferintei de la scopul initial si au fost acceptate intrebari insolente, golanesti, cum ar fi cea pusa de Serban Sandulescu de la Dreptatea,


Azi 20 iunie. Cine poate prosti cu asemenea aberatii?Traian Branea

Analizeaza continutul Romaniei libere din 19 iunie.Este o demonstratie de ipocrizie.In spatele indemnurilor la pace sociala sint ascunse instigari si multe inexactitati. Se spune ca minerii au fost "minjiti" de singe. "O apreciere cel putin ciudata daca avem in vedere modul in care s-a desfasurat viata economica sociala in zilele respective si cum I-a intimpinat majoritatea populatiei capitale pe mineri. " Apelul la legalitate este impletit cu consideratii de subminare a ei."Pina si cele mai nevinovate asertiuni ascund ceea ce ziarul neaga a fi profesiunea lui de credinta:incitarea la destabilizare, violenta si manifestari extremiste. Un exemlu ne este oferit de fragmentul aparut in mijlocul primei pagini, fragment care reproduce gindurile lui Mihai Eminescu scrise la 3 august 1888. Aceste ginduri se refera la faptul ca un stat inca nou, un popor lipsit de maturitate politica nu ofera legitimitate reprezentantei nationale." "Nu dorim sa facem procese de intentie dar []nu putem sa nu observam ca ziarul Romania libera ii lauda nemasurat pe demonstrantii "pasnici" din zilele de 14 si 15 iunie, demonstranti care scandau:"Iliescu judecat, pentru singele varsat.!" sau "Jos Iliescu, linga Ceausescu!".Sa fi fost oare definite prin aceste sloganuri obiectivele echipelor mortii organizate de pasnicul si apoliticul student Marian Munteanu?"In final autorul isi exprima speranta "ca lucrurile se vor schimba in bine, ca ziarul va actiona (asa cum declara) intr-o directie constructiva."

Azi 20 iunie. Efemeride. Xantipa

Citeaza din manifestul semnat Vulturul brincovenesc, care vorbeste de legionarismul lui Octavian Paler, Ana Blandiana si Gabriel Liiceanu, fara a preciza ca e vorba de o biata hirtie falsificata.; Dan Petrescu, desi demisionat si-a conservat secretara, biroul si leafa. etc.; Grevistii foamei care doreau aprobarea unui post propriu de televiziune nu au inregistrat oficial vre-o cerere de acest fel, care sa se adauge celor 22 de cereri existente.

Azi 20 iunie. Inainte de 14, a fost 13 (iunie)! Dr Ion Zaharia Sinescu

" ÎNTR-ADEVAR. SI ACUM, ca oricînd altcîndva, înainte de 14 a fost 13 iunie. Dupâ cum in ordinea normalitatii receptarii si in matca de nezdruncinat a logicii, se cuvine a reaminti ca înainte de 14 iunie au fost zile precum 12 ianuarie, 28 ianuarie (si din nou nu doar 29 ianuarie)18 februarie...

[] Autorii morali ai rebeliunii din 13 iunie sînt de notorietate publica. Trebuie cunoscuti clar, de catre întreaga opinie publica si organizatorii practici, efectivi. In afara acestei cerinte, orice plasare a analizei si a... pasiunilor doar spre 14 iunie este si fara sens si total lipsita da moralitate. In caz contrar, ajungem într-un nepermis paradox aparam, deci, democratia de excesele celor ce sar efectiv sa apere democratia, tolerindu-i în continuare, in numele democratiei, pe cei a sint fatis nedemocratici, ca practica legionarismul ca spirit (vezi o întreaga cohorta de ziare si reviste...) si ca metoda de actiune. Altcumva, sînt prea dureroase întrebarile care ramîn deschise. De ce. de pilda, liderul Partidului National Liberal a solicitat televiziunii "5 minunte" explicative abia in 16 iunie si nu in 13 ?

Nu putem uita ca tocmai acest partid, caruia n-am vrea sa-i acordam acum o atentie speciala, partid de reala traditie In Istoria româneasca s-a prezentat tn campania electorala cu un slogan hidos, cu un indemn la ucidere si moarte "Ucideti lupii !"[] Si acum, despre mineri! Gestul lor, noua lor venire in Bucuresti au fost, o spunem cu toata convingerea superbe si salutare. [] Minerii sint oameni cu exercitiul cotodian si fierbinte al solidaritatii. Acolo sub pamint nu se accepta compromisuri. [] Oamenii din adincuri practica o morala izvorita din adincurile omului. [] In 14 iunie doua profesoare din Pitesti afirmau pe una din strazile Capitalei :" bucuresteni va urim" dînd glas unui simtamînt ce-l banuim mult mai larg. Cum a fost si cum este cu putinta - se întrebau ele --sa tolerati atita timp nemernicia unor vintura lume? Cum a rost cu putinta ca in noaptea zilei de 13 iunie, la apelul presedintelui României, primele sa raspunda - apreciau ele - grupuri de muncitori din Judetul Arges ? Voi bucurestenii, voi milionul de barbati solizi dîn Capltalâ unde ati fost, unde erati?[]

In 14 iunie dimineata Televiziunea iesita dintr-o noapte de cosmar , prezenta coloanele muncitorilor bucuresteni scandind " cinste lor, cinste lor, cinste minerilor"[] Suportam urmarile a ceeea ce ne-am dovedlt-o a fi tolerind batjocorirea noastra deschisa si continua prin actiuni de tipul celei din Piata Universitatii. Ar trebui sa stiim macar de acum incolo, ca toleranta fara descernâmînt atrage dupa sine riscurile "corectiei" sociale tot (eventual) fara dlscernamint.[]"


(dupa piatauniversitatii.com)


 Zona libera de neo-comunsim a Romāniei. Kilometrul 0 al democratiei 
mineriada 13 - 15 iunie 1990
Actiuni, protesteActiuni, proteste


mineriada 13 - 15 iunie 1990

«Vreau sa multumesc pentru spiritul organizat in care v-ati prezentat, in care ati actionat, sa multumesc conducatorilor dumneavoastra, inginerului Cozma si celorlaltor lideri sindicali care au fost in fruntea dumneavoastra, alaturi de noi, care ne-au ajutat in aceste zile. Deci va multumesc tuturor pentru tot ce ati facut in aceste zile.[...]

Stim ca avem in dumneavoastra un sprijin de nadejde, cind va fi nevoie, vom apela! »

(Ion Iliescu, Discursul tinut la Complexul Expozitional, 15 iunie 1990, prin care a multumit minerilor pentru tot ce au facut la Bucuresti in zilele de 14-15 iunie 1990)

mineriada 13 - 15 iunie 1990


mineriada 13 - 15 iunie 1990


mineriada 13 - 15 iunie 1990


mineriada 13 - 15 iunie 1990


Mineriada 13-15 iunie 1990

Mineriada 13 - 15 iunie 1990Raport despre Dosarul_represiunii din iunie 1990 (doc)
Mineriada 13 - 15 iunie 1990Lagarul Magurele 13-19 iunie 1990
Mineriada 13 - 15 iunie 1990Video 13-15 iunie 1990
Mineriada 13 - 15 iunie 1990Mineriada - discurs Ion Iliescu
Mineriada 13 - 15 iunie 1990George Roncea (interviu BBC)
Mineriada 13 - 15 iunie 1990Rechizitoriu Chitac
Mineriada 13 - 15 iunie 1990Jurnalul garnizoanei Bucuresti
Mineriada 13 - 15 iunie 1990Cronologie informala a Dosarului Mineriadei
Mineriada 13 - 15 iunie 1990Istoria Dosarului Mineriadei
Mineriada 13 - 15 iunie 1990Filme
Mineriada 13 - 15 iunie 1990Filme www.avmr.ro