HomeHome
După 22 decembrie '89După 22 decembrie '89
Piaţa Universităţii 1990Piaţa Universităţii 1990
13-15 iunie 199013-15 iunie 1990
VinovaţiiVinovaţii
InstigatoriiInstigatorii
VictimeleVictimele
Forţele de represiuneForţele de represiune
Dosarul "Mineriada"Dosarul "Mineriada"
Mărturii, evocări, analizeMărturii, evocări, analize
Reacţii internaţionaleReacţii internaţionale
FotografiiFotografii

mineriada 13 - 15 iunie 1990


mineriada 13 - 15 iunie 1990


mineriada 13 - 15 iunie 1990


mineriada 13 - 15 iunie 1990


mineriada 13 - 15 iunie 1990


mineriada 13 - 15 iunie 1990


mineriada 13 - 15 iunie 1990


 Zona libera de neo-comunsim a Romāniei. Kilometrul 0 al democratiei 

Viclenia fascista a preludiului


Dupa atâtea nopti de groaza pe care le-am indurat din ianuarie încoace ne-a fost dat ta avem si o ziua-noapte ; ziua-noapte a cutitelor, incendierilor, a atacurilor mlrsave dezlantuite de fiara setoasa de sînge, distrugere, foc si moarte. Bestia si-a respectat si de data aceasta, legea fiintei ei : a iesit la prada in amurgul zilei si a pradat in noapte. O mai facuse si altadata, în Germania lui Hitler, de pilda, o noapte a cutitelor, careia i s-a spus noaptea cutitelor lungi, dar si prin locurile noastre au fost zile-nopti, precum cele din 21-24 ianuarie 1941 cînd cutitul, pistolul si chiar tancul s-au înfratit intru rapunere de vieti si demnitate. Rebeliunea din 13-14 iunie a esuat, iar noi traind in obisnuintele unei binecunoscute psihologii, respiram usurati.Avînd, deci, dreptul sa respiram usurati, nu putem ocoli, si nici nu trebuie sa ne permitem ocolirea celuilalt drept, al ratiunii, de a interoga "fiara" în trecutul ei Istoric si in nemijlocirea producerii ei. Sa comparam intîmplarile de azi cu cele de ieri si sa vedem daca intre rebeliunea din 13-14 iunie 1990 si rebeliunea din 21-24 ianuarie 1941 exista sau nu asemanari.

Nu atît si nu in primul rînd de ordin formal, ci, mai ales, in privinta: a) structurii (compozitiei) fortelor de toc; b) obiectivelor atacate de rebelionari; c) continutului preludiilor ideologice si d) metodelor folosite. Forta de soc a celor doua rebeliuni a fost constituita din huligani, lumpeni, obisnuiti ai penitenciarelor si declasati. Au participat, tn numar redus, intelectuali, oportunisti, carieristi, impostori, esuati ai culturii si creatiei, fiinte impersonale, repetenti ai demnitatii. Printre rebelionari s-au aflat, de asemenea in numar redus, studenti si elevi ale caror sentimente curate au fost intr-atit speculate de cîtiva propagandisti abili, incît au izbutit sa le transforme in opusul lor.In ambele miscari au fost atacate institutii fundamentale ale statului. S-a urmarit, si in parte realizat, cucerirea sau distrugerea sediilor Politiei, Ministerului de Interne si sigurantei statului. Rebeliunea din 1990 se particularizeaza prin atacul furibund al televiziunii si nu al radio-ului ca In 1941.

Cele doua rebeliuni au fost preludiate de "ansambluri" ideologice uimitor de asemanatoare. Prin diferite canale, s-a promovat cu obstinafie - care nu poate scapa celor avizati in ale istoriei ultimilor saizeci de ani - cultul mortii, al eroului, ideea pacatului, a sacrificiului si a mîntuirii. S-a folosit, cu prisosinta, psihoza anticomunista. Idei elitiste au fost, si ele, puse in circulatie. S-a încercat, intr-o buna masura s-a si reusit, crearea sentimentului solidaritatii grupale si al încrederii nestramutate in victoria "cauzei*. Timp de citeva luni, dar îndeosebi incepind cu amalgamarea politica a demonstratiei din Piata Universitatii, a fost mai mult declt evident ca o serie de ziare si reviste, Intre care au excelat România libera, Dreptatea, 22, Viitorul etc., au promovat constient sau nu, dar insistent, idei din arsenalul miscarilor de extrema dreapta. Desi teoreticieni ai demonstratiei îmbratisau formal viziuni democratice si se autoprezentau ca singurii mesageri ai democratiei - in realitate - sau continutul ideilor lor, acestea comportau un caracter antidemocratic. Cine nu-si aminteste cumplitele expresii "vin lupii, omoriti lupii" "mai bine mort decit comunist" "sa le pregatim (poporului cei care si-au dat votul pentru FSN nn) cripta" etc perle ale celui mai pur antidemocratism. Unele dintre metodele puse la lucru in Piata Universitatii ne-au amintit - sa nu-si fi dat oare seama organizatorii demonstratiei de acest fapt? -de cele specifice miscarii fascisto-legionare; cintece, versuri rostite in grup, rugaciuni colective, ingenunchieri, ridicarea pumnilor, raspunsuri date la comanda, amenintari si jigniri la adresa guvernului ,presedinte tarii si fapt de o inimaginabila aroganta, jignirea unui intreg popor. Nu au lipsit, cel putin in ultima faza a demonstratiei, nici marsurile dinspre Piata Universitatiî catre Teteviziune sediul unor ambasade ori chiar partide. Sa fi fost teoreticienii pietei atît de ignoranti, cultura lor pontica si psihologica sa fi fost atit de redusa incit sa nu-si fi reprezentat consecintele actelor lor? Dimpotriva, credem ca erau cunoscatori ai trecutului unor miscari de dreapta. Incit stiau dinainte ce urmeaza sa se intîmple, daca metodele acelor miscari sint fara rezerve aplicate. Oricum s-ar raspunde la aceste întrebari, rezultatul urii, al anticomunismului primitiv, exclusivismului si elitismului s-a vazut cu ochiul liber in ziua-noapte de 13-14 iunie.

Rebeliunea din 13-14 iunie a fost pregatita, organizata, dirijata, Ea a fost o rebeliune de tip fascisto-legionar. In spatele el a stat un joc al vicleniei si al intereselor politico-materiale care nu se suprapune si nici nu are ca fundament "viclenia istoriei". Rebeliunea din 13-14 iunie a fost desavirsit calculata. Adevaratii ei organizatori, cel care au aruncat cetele organizate In lupta, au stiut ca rebeliunea nu are cum sa izbindeasca . El au prevazut reactia maselor a clasei muncitoare, a mlnerilor în special. El au gindit ca in împrejurarile date din tara noastra, ca de altfel de oriunde,violenta naste violenta. Nu atît victoria rebeliunii ii interesa pe cei care au organizat-o, cit, cea de a doua violenta. De aceasta au avut ei nevoie pentru a intretine in tara starea de neliniste si pentru a împiedica, astfel, evolutiile firavei noastre democratii. .

Acestea fiind calculele lor, nu este greu de prevazut la ce ne mai putem astepta! P.S. Asa vom da sl un raspuns direct d-lul Radu Cimpeanu care nu crede în tentativa unei lovituri de stat respectivii neavind o "platforma politica" sau ceva asemanator. Poate nici nu aveau nevoie, domnule senator. Daca iesea "ceva" cine trebuia venea la masa pusa.

(piatauniversitatii.com)

 Zona libera de neo-comunsim a Romāniei. Kilometrul 0 al democratiei 
mineriada 13 - 15 iunie 1990
Actiuni, protesteActiuni, proteste


mineriada 13 - 15 iunie 1990

«Vreau sa multumesc pentru spiritul organizat in care v-ati prezentat, in care ati actionat, sa multumesc conducatorilor dumneavoastra, inginerului Cozma si celorlaltor lideri sindicali care au fost in fruntea dumneavoastra, alaturi de noi, care ne-au ajutat in aceste zile. Deci va multumesc tuturor pentru tot ce ati facut in aceste zile.[...]

Stim ca avem in dumneavoastra un sprijin de nadejde, cind va fi nevoie, vom apela! »

(Ion Iliescu, Discursul tinut la Complexul Expozitional, 15 iunie 1990, prin care a multumit minerilor pentru tot ce au facut la Bucuresti in zilele de 14-15 iunie 1990)

mineriada 13 - 15 iunie 1990


mineriada 13 - 15 iunie 1990


mineriada 13 - 15 iunie 1990


mineriada 13 - 15 iunie 1990


Mineriada 13-15 iunie 1990

Mineriada 13 - 15 iunie 1990Raport despre Dosarul_represiunii din iunie 1990 (doc)
Mineriada 13 - 15 iunie 1990Lagarul Magurele 13-19 iunie 1990
Mineriada 13 - 15 iunie 1990Video 13-15 iunie 1990
Mineriada 13 - 15 iunie 1990Mineriada - discurs Ion Iliescu
Mineriada 13 - 15 iunie 1990George Roncea (interviu BBC)
Mineriada 13 - 15 iunie 1990Rechizitoriu Chitac
Mineriada 13 - 15 iunie 1990Jurnalul garnizoanei Bucuresti
Mineriada 13 - 15 iunie 1990Cronologie informala a Dosarului Mineriadei
Mineriada 13 - 15 iunie 1990Istoria Dosarului Mineriadei
Mineriada 13 - 15 iunie 1990Filme
Mineriada 13 - 15 iunie 1990Filme www.avmr.ro