HomeHome
După 22 decembrie '89După 22 decembrie '89
Piaţa Universităţii 1990Piaţa Universităţii 1990
13-15 iunie 199013-15 iunie 1990
VinovaţiiVinovaţii
InstigatoriiInstigatorii
VictimeleVictimele
Forţele de represiuneForţele de represiune
Dosarul "Mineriada"Dosarul "Mineriada"
Mărturii, evocări, analizeMărturii, evocări, analize
Reacţii internaţionaleReacţii internaţionale
FotografiiFotografii

mineriada 13 - 15 iunie 1990


mineriada 13 - 15 iunie 1990


mineriada 13 - 15 iunie 1990


mineriada 13 - 15 iunie 1990


mineriada 13 - 15 iunie 1990


mineriada 13 - 15 iunie 1990


mineriada 13 - 15 iunie 1990


 Zona libera de neo-comunsim a Romāniei. Kilometrul 0 al democratiei 

Adevarata biografie a lui Petre Roman
Ziua, 9 noiembrie 2000


Ieri, ziarul ZIUA a publicat o versiune biografica a candidatului PD, elaborata de Mediafax.
Intrucat am constatat erori si viziuni diferite asupra unor evenimente politice, am decis sa revenim astazi
Adevarata biografie a lui Petre Roman
Cititi cele ce urmeaza si il veti cunoaste mai bine pe unul dintre candidatii importanti

Ziarul ZIUA a publicat, ieri, sub titlul "Biografia neromantata" a candidatului Partidului Democrat, date biografice despre domnul Petre Roman. Ele ne-au fost furnizate de Mediafax si au fost semnate, in ziarul ZIUA, de catre aceasta agentie. Din pacate, am constatat, abia dupa aparitie, ca unele informatii sunt incomplete, iar altele sunt eronate. In chestiunea Mineriadei din septembrie 1991, care s-a soldat cu caderea Guvernului Roman, teza sustinuta, consecvent, de ziarul ZIUA, este ca a fost vorba de o lovitura de stat, pusa la cale de un grup de politicieni care s-au opus accelerarii reformei, in frunte cu Ion Iliescu. Mediafax a dat insa o cu totul alta explicatie acestui eveniment. Este doar un exemplu. Erorile biografice sau de interpretare sunt mai multe.

In consecinta, le cerem scuze cititorilor dar si candidatului prezidential Petre Roman care a fost dezavantajat prin aceasta versiune biografica, si publicam, mai jos, o biografie a carei corectitudine ne-o asumam. Si care poate purta semnatura ziarului nostru.


Sorin Rosca Stanescu

Data si locul nasterii
22 iulie 1946, Bucuresti


Studii:
Dupa cum marturiseste, Petre Roman a fost "destul de nazdravan" pana in primii ani de liceu cand, tatal sau, Valter Roman, l-a avertizat sa se apuce serios de invatat.

In clasa a X-a descopera pasiunea pentru matematica si inginerie. Este admis in 1963 la Facultatea de Energetica a Politehnicii din Bucuresti, pe care o absolva in 1968 ca sef de promotie la sectia Centrale Hidroelectrice. Are ca profesori si mentori stiintifici pe academicianul Mitu Dumitrescu si profesorul Dorin Pavel.

Dupa absolvire, reuseste la concursul pentru obtinerea unei burse de studii in Franta, la Universitatea "Paul Sabatier" din Toulouse.

In 1971, obtine masterul "Diplome d'Etudes Approfondies" si sustine, in martie 1974, teza de doctorat la Institutul Mecanica Fluidelor din Toulouse, cu tema "Aerarea naturala a curgerilor cu suprafata libera".

Obtine prin concurs post de cadru didactic la trei universitati din Toulouse (Scoala de Aeronautica, Scoala de Hidraulica si Universitatea "Paul Sabatier", prin decret al Ministrului Educatiei din Franta).


Activitate profesionala si titluri academice
Pana la Revolutia din Decembrie 1989 Petre Roman era cunoscut pentru cariera sa universitara si ca specialist in fizica fluidelor si poluarea mediului. Cursurile sale, pline de ecuatii diferentiale, descriau turbulenta, modelau miscarea haotica si faceau trimitere la teoria catastrofelor, toate, desigur, cu referire la mecanica fluidelor.

In 1968 devine asistent la Facultatea de Energetica de la Institutul Politehnic Bucuresti, iar in 1976 obtine titlul de sef de lucrari, apoi conferentiar. In 1985 i se incredinteaza conducerea Catedrei de Hidraulica si Masini Hidraulice de la Facultatea de Energetica. In aceasta calitate se preocupa de infiintarea unor noi laboratoare de cercetare si conduce studii privind fenomenele de amestec din cursurile de apa a poluantilor descarcati din apele industriale pe tot cursul romanesc al Dunarii, de la Bazias la Sfantul Gheorghe. Aceste studii au permis determinarea mai exacta a calitatii apelor Dunarii si, indeosebi, a evolutiei in timp a acumularii de substante poluante.

Din 1990 este profesor universitar, iar in aprilie 2000 primeste titlul de Doctor Honoris Causa al Universitatii Tehnice din Chisinau, Republica Moldova. Este membru al Asociatiei Internationale de Cercetari Hidraulice (IAHR).


Activitatea ca prim-ministru (1990-1991)
Unul din obiectivele Programului stabilit de Guvernul Roman in 1990 era ca, intr-un interval de 12 ani, nivelul de trai din Romania sa atinga nivelul mediu din Europa.

In 27 decembrie 1989, CFSN il numeste prim-ministru al Guvernului Provizoriu iar apoi, dupa alegerile din mai 1990, este desemnat de presedintele Ion Iliescu si votat de Parlament ca prim-ministru al Romaniei, functie pe care o detine pana in octombrie 1991.

In cursul mandatului sau de 15 luni ca prim-ministru au fost adoptate, din initiativa Guvernului, peste 100 de legi incluzand un pachet ce stabilea mecanismele economiei de piata in Romania, precum si bazele institutiilor democratice. Intre acestea: Legea privind transformarea intreprinderilor de stat in societati comerciale, Legea privind concurenta neloiala, Legea salarizarii, Legea fondului funciar (care a refacut proprietatea privata pe circa 82% din totalul suprafetei agricole), Legea privind regimul investitiilor straine, Legea privind societatile agricole si alte forme de asociatie in agricultura, Legea privind protectia sociala a somerilor si reintegrarea lor profesionala, Legea privind angajarea salariatilor in functie de competenta si au fost emise hotarari de Guvern privind stimularea activitatii agentilor economici privati, informatizarea societatii romanesti, liberalizarea preturilor si tarifelor.

Guvernele conduse de Petre Roman au adoptat o serie de acte normative cu caracter social larg intre care: vanzarea catre populatie a locuintelor construite din fondurile statului (peste 80% din cetatenii chiriasi la stat devin proprietari), acordarea de credite tinerilor casatoriti pentru construirea de locuinte, masuri privind restituirea partilor sociale depuse de salariati la unitatile economice de stat, masuri privind electrificarea tuturor localitatilor tarii, masuri de imbunatatire a activitatii de ocrotire, instruire si recuperare a copiilor si tinerilor handicapati si a celor orfani, modernizarea de drumuri si construirea de autostrazi, alimentari cu apa si gaze naturale, electrificare. De asemenea, a fost promovata Legea creditului agricol (blocata ulterior) ca parte a unui pachet legislativ destinat agriculturii (Legea fondului funciar - adoptata cu modificari, Legea privind organizarea intreprinderilor agricole ca societati comerciale - adoptata in 1991, Legea cadastrului agricol, Legea Agentiei pentru dezvoltarea si amenajarea rurala, neadoptate de Parlament).

In ianuarie 1990, Petre Roman lanseaza conceptul de retehnologizare, cu referire la obiectivele industriale din perioada comunista, iar referirile sale la acele constructii ce se dovedeau neviabile productiv, ca "fiare noi cu valoare de fiare vechi", vor fi preluate deformat si tendentios de adversarii politici, prin folosirea sintagmei "morman de fiare vechi".

Programul guvernamental elaborat de prim-ministrul Petre Roman, cu consultarea unor reputati economisti, si prezentat la data de 28 iunie 1990 in Parlament, includea si o serie de idei considerate liberale, criticate de gruparea conservatoare din interiorul FSN.

La 18 octombrie 1990 prezinta in Parlament Raportul privind stadiul aplicarii reformei economice si necesitatea accelerarii acesteia: "Am atins pragul de la care nu mai avem alternativa, trebuie sa operam cu reforma, nu doar sa afirmam ca este necesara." In octombrie 1990, nivelul de trai indica valori dintre cele mai ridicate din acest deceniu, cu 12% mai mult decat in 1989.

Prima decizie mai radicala a cabinetului Roman s-a pus in aplicare la 1 noiembrie 1990, si viza liberalizarea preturilor pentru un numar important de bunuri de consum. A doua etapa a liberalizarii preturilor, cu exceptia celor la energie, paine si lapte, este realizata la 1 aprilie 1991.

In ianuarie 1991, primul ministru si-a atras asupra lui critica virulenta a lui Alexandru Barladeanu (presedintele Senatului, exponentul conservatorismului nostalgic), care se opune liberalizarii preturilor hotarata de Guvern si il acuza de diletantism in ceea ce priveste implementarea reformei.

In ciuda criticilor vehemente din zona conservatoare a puterii politice a vremii, pe motive de "liberalism", isi sustine viziunea reformatoare si in "Raportul asupra stadiului reformei si programul de guvernare pe 1991", prezentat in Parlament la 26 februarie 1991. In Raport, Petre Roman enumera clar barierele reformei: centralizare prea mare, coruptie la nivel inalt, mentalitati comuniste invechite, accentuand inca o data necesitatea accelerarii ritmului refomei economice.

In martie 1991 Guvernul Roman reuseste sa stabileasca Acordul stand-by cu FMI, prin care se puneau bazele unei politici macroeconomice sanatoase pentru Romania.

In iulie 1991, dupa o serie de dispute politice dure cu reprezentanti ai gandirii conservatoare din Parlament, Guvernul Roman reuseste sa obtina adoptarea Legii Privatizarii. Aceasta lege a fost criticata atat de aripa de stanga a FSN, cat si de Opozitia parlamentara. Partidele din Opozitie (PNTCD, PNL si PUNR) au considerat legea ca fiind "anti-nationala" - deoarece atragea interesul strain pentru patrimoniul national intr-un mod "prea abrupt" (contrazicand sloganul FSN - "nu ne vindem tara"), "anti-populara" si "anti-democratica". In final, Legea privatizarii a fost votata de catre Parlament in absenta reprezentantilor Opozitiei, deputatii FSN considerand ca legea a fost adoptata atat de repede din cauza recomandarilor FMI si BERD.

In ianuarie 1991, la Consiliul Europei, dupa o serie de reactii negative in cadrul forumului european cu privire la mersul democratiei in Romania, face fata cu succes tirurilor incrucisate de intrebari astfel ca, la 1 februarie 1990, Biroul Largit al Adunarii Parlamentare a Consiliului Europei ia hotararea sa acorde Romaniei statutul de invitat special.

In plan extern, ca prim ministru, Petre Roman s-a manifestat cu claritate pentru strangerea legaturilor Romaniei cu tarile din spatiul Euro-Atlantic. In iunie 1990 a transmis Secretarului general al NATO solicitarea de a stabili relatii directe cu Romania si de a agrea acreditarea unui ambasador roman pe langa Comandamentul general al NATO. La 22 octombrie 1990 semneaza Acordul comercial si de cooperare economica dintre Romania si CEE. La 23 octombrie 1990, la sediul NATO din Bruxelles, exprima pozitia conform careia Tratatul de la Varsovia nu mai este o structura oportuna. Prin interventia sa, este blocata ratificarea Tratatului Romaniei cu URSS semnat de presedintele Romaniei, la Moscova, la 5 aprilie 1991, tratat care continea prevederi ambigue privind angajamentele de securitate ale Romaniei.

Cea mai puternica reactie la reforma economica initiata de Guvernul Roman a venit, in septembrie 1991, de la minerii din Valea Jiului. In ciuda intelegerii dintre sindicatele minerilor si Guvern, minerii vin la Bucuresti, cerand demisia Guvernului Roman si a presedintelui Iliescu. Sub presiunile violente ale minerilor, Petre Roman si-a pus la dispozitie demisia pentru gasirea unei solutii politice la criza, in timp ce Iliescu a acceptat toate solicitarile acestora, asa cum au fost ele formulate de liderul minerilor. Adversarii politici ai lui Petre Roman, in special din zona legata de structurile nostalgic-conservatoare, au declarat imediat faptul implinit, anume demisia Guvernului.

Consecintele acestei noi "mineriade" au fost extrem de serioase: deschiderea pietei interbancare, convertibilitatea monedei nationale si unificarea ratei de schimb, programate de Guvern pentru 27 septembrie 1991, au fost abandonate; colaborarile cu FMI, BERD, Comunitatea Europeana, Consiliul Europei si GATT au fost inghetate.

Concluzia lui Petre Roman dupa inlaturarea sa de la guvernare prin mineriada din septembrie 1991 este exprimata in declaratia din octombrie 1991: " Nu ma consider un invins. Am pus la dispozitia presedintelui mandatul meu pentru o solutie politica. Prin ceea ce fac in continuare, vom incerca sa stopam capacitatea fortelor conservatoare de a opri sau incetini reforma." Ulterior avea sa afle ca, in septembrie 1991, inainte de mineriada, increderea populatiei in Guvernul Roman era de 57%.

La 1 octombrie 1991 datoria externa contractata de Romania era de 440 milioane dolari, iar deficitul bugetar zero.

In perioada octombrie 1990-octombrie 1991 inflatia a fost de 43%, foarte apropiata de nivelul prognozat de 35% (cea mai mica diferenta inregistrata la acest indicator intre prognoza si realitate).

Inlaturarea lui Petre Roman de la putere s-a facut cu trei zile inainte de realizarea convertibilitatii leului (un dolar se stabiliza in 1991 la 180-200 lei).


Activitatea politica
Din vremea cand era foarte tanar, Petre Roman a fost sfatuit insistent de tatal sau : "Mai baiete, tu sa nu intri in politica. Sa nu intri in politica." Era concluzia lui dupa o viata zbuciumata "intr-un sistem politic deformat si cu totul anormal ".

In 22 decembrie 1989, Petre Roman pronunta, din balconul sediului Comitetului Central, prima Declaratie contra dictaturii comuniste, participand direct, impreuna cu tinerii revolutionari, la evenimentele ce au avut loc in centrul Bucurestiului in zilele de 21 si 22 decembrie. Tot pe 22 decembrie a devenit membru al Consiliului Provizoriu al Frontului Salvarii Nationale (CPFSN) constituit pentru coordonarea procesului revolutionar si instaurarea democratiei.

Pe 26 decembrie 1989, Petre Roman a fost numit prim-ministru al Romaniei, el conducand Guvernul provizoriu pana la 28 iunie 1990.

La 20 mai 1990 este ales deputat de Bucuresti pe listele FSN, la primele alegeri libere, iar pe 20 iunie este desemnat prim-ministru si votat de Parlament.

In martie 1991, inainte de Conventia Nationala a FSN, apar primele distantari directe fata de linia politica impusa de Ion Iliescu. Conventia Nationala il alege cu larga majoritate presedinte al FSN, pe baza unui program politic reformist si de orientare pro-europeana.

In august 1991, atitudinea publica fata de puciul de la Moscova indica o divergenta clara intre optiunile de politica externa ale lui Petre Roman si cele ale lui Ion Iliescu.

Ruptura ideologica fata de Ion Iliescu si gruparea conservatoare care il sustinea este definitiva si confirmata public prin confruntarea avuta in fata Colegiului Director al FSN din ianuarie 1992, cand majoritatea delegatilor se exprima pentru sustinerea liniei politice reformatoare a lui Petre Roman.

In martie 1992, la Conventia Nationala a FSN, Petre Roman castiga in confruntarea politica cu reprezentantii nostalgicilor asociati lui Ion Iliescu, iar motiunea sa "Viitorul Azi!"- un program politic social-democrat modern - devine noua platforma politica a FSN. In disputa deschisa dintre cele doua curente din FSN adeptii lui Petre Roman scandeaza contra adeptilor lui Ion Iliescu: "Fara comunisti!", "Jos comunistii!", "Nu va fie frica, nu pica Petrica!", ceea ce aduce la exasperare pe unul dintre oponenti: "Afara din sala cu Piata Universitatii!".

In aceeasi Conventie, Petre Roman anunta ca nu intentioneaza sa candideze la Presedintia Romaniei, pentru a nu lasa loc speculatiilor ca restructurarea ideologica si de program a partidului ar avea la baza o competitie personala cu Ion Iliescu.

Imediat dupa Conventie, adeptii lui Ion Iliescu se retrag din FSN si infiinteaza FDSN, care ulterior se va transforma in PDSR. In mai 1993, FSN se va transforma in PD/FSN si ulterior se va numi Partidul Democrat.

La alegerile din septembrie 1992, Petre Roman este ales deputat de Bucuresti pe lista PD(FSN). Pe timpul mandatului 1992-1996 este ales presedintele Comisiei de Aparare, Ordine Publica si Siguranta Nationala a Camerei Deputatilor.

Dupa preluarea puterii in 1992, PDSR a pornit o campanie violenta impotriva lui Petre Roman si a apropiatilor sai din FSN. In acest context, incepe o colaborare punctuala in Parlament cu CDR care anunta viitoarea coalitie de guvernamant.

La 23 octombrie 1994, la Conventia Nationala, Petre Roman a obtinut un nou mandat de doi ani in functia de presedinte al PD(FSN).

In septembrie 1995, Petre Roman anunta ca este necesara realizarea unei mari coalitii a opozitiei, care sa lege cele trei doctrine - liberala, social-democrata si crestin-democrata si care sa functioneze ca un un cartel electoral ce ar trebui sa prezinte in alegeri liste separate doctrinar.

In septembrie 1995, Petre Roman impreuna cu social-democratul Sergiu Cunescu pun bazele Uniunii Social-Democrate. La 21 noiembrie 1995, la prima reuniune a Consiliului politic al USD, Petre Roman afirma ca alianta formata din PSDR si PD, partid iesit din Revolutia romana, are o baza solida si se pregateste sa obtina mandatul popular care sa conduca tara "pe drumul reformei". O data cu formarea USD, Petre Roman detine si co-presedintia acestei aliante (pana la iesirea din alianta a PSDR, in 1999).

In 1996 Petre Roman candideaza pentru prima data la Presedintia Romaniei (candidat al USD). In campania electorala promite dublarea alocatiei pentru copii, ceea ce avea sa se realizeze in cursul anului 1997.

La scrutinul din 3 noiembrie 1996, Petre Roman obtine 20,53% din voturi, clasandu-se pe pozitia a treia intre candidatii la Presedintie.

Ulterior, semneaza Acordul de colaborare electorala, parlamentara si guvernamentala intre CDR si USD, prin care Emil Constantinescu devine candidatul unic al opozitiei democratice unite la turul doi al alegerilor, din 17 noiembrie 1996.

In 9 noiembrie transmite instructiuni tuturor Birourilor judetene ale PD sa mobilizeze toate fortele pentru sustinerea candidatului CDR si sa puna "la dispozitia acestei campanii toate resursele disponibile, ca si cum ar fi campania pentru Petre Roman". De asemenea, efectueaza deplasari in centrele cu cel mai mare suport PD (Prahova, Constanta s.a.) pentru a convinge electoratul sau sa acorde voturile lui Emil Constantinescu.

In urma alegerilor din noiembrie 1996, Petre Roman este ales senator din partea USD si presedinte al Senatului.

In octombrie 1997, Petre Roman critica ritmul si incoerenta reformei economice, in special in ceea ce privesc politicile financiare si de credit, politicile sectoriale in domeniul economic si masurile in domeniile educatiei si ocrotirii sanatatii.

In 1998 lanseaza initiativa constituirii Fondului National de Solidaritate, care va deveni unul din principalele suporturi pentru persoanele aflate in dificultate sociala extrema.

La Colegiul Director al PD, din 21 noiembrie 1998, lanseaza dezbaterea privind bazele actiunii social-democrate a partidului "Cotitura spre asezarea in matca social-democrata" si obtine sprijinul politic pentru programele sociale ale PD (opt initiative legislative ale PD).

In februarie 1999 lanseaza in cadrul Colegiului Director al Partidului Democrat programul strategic de actiune politica "O buna guvernare pentru tara - calea social-democrata", care ulterior va sta la baza Caietului Politic "Viziune politica asupra strategiei de dezvoltare a Romaniei in intampinarea secolului XXI".

La 16 august 1999, la Targu Mures, lanseaza manifestul politic "Declaratia pentru Transilvania", iar la 18 ianuarie 2000, la Iasi, manifestul politic "Declaratia pentru Moldova", prin care se proiecteaza strategii si programe concrete de actiune regionala ale Partidului Democrat.

Ca senator, obtine adoptarea Legii privind dreptul la initiativa legislativa al cetatenilor, drept inscris in prevederile Constitutiei Romaniei.

La 22 decembrie 1999 este numit ministru de stat, ministru al Afacerilor Externe.

In februarie 2000, in prezenta Secretarului General al Internationalei Socialiste, Louis Ayala, este reales presedinte al Partidului Democrat cu motiunea "Incredere in fiecare, sanse pentru toti!".

La Colegiul Director al PD din 2 iulie 2000 prezinta Angajamentul politic al Partidului Democrat in perspectiva electorala, pe baza rezultatelor obtinute de partid la alegerile locale.

In 25 august 2000, la Conventia extraordinara a PD este desemnat candidat al partidului la alegerile prezidentiale. In noiembrie 2000 Petre Roman candideaza pentru a doua oara la functia suprema in stat.

In septembrie 1996, Petre Roman, alaturi de Sergiu Cunescu, participa la Congresul Internationalei Socialiste, la New York, la care Partidul Democrat si PSDR primesc statutul de membru consultativ. Ulterior, participa si are o interventie de argumentatie la Congresul Internationalei Socialiste din 8-10 noiembrie 1999 de la Paris, in urma careia Partidul Democrat si PSDR dobandesc statutul de membru cu drepturi depline in Internationala Socialista.

Activitatea sa in cadrul Internationalei Socialiste se remarca in special prin atragerea interesului partidelor socialiste si social-democrate europene asupra situatiei din Sud-Estul Europei, insistand pentru contributia acestora la procesul de reconstructie si dezvoltare democratica a regiunii. Obtine organizarea la Bucuresti, in februarie 1999, a Reuniunii Comitetului Internationalei Socialiste pentru Europa Centrala si de Est, in iunie 1999, Reuniunea Grupului de lucru pentru Balcani a PES cu opozitia democratica din Serbia, tot la Bucuresti; este printre initiatorii organizarii in cadrul Internationalei Socialiste a unor reuniuni pe problema Balcanilor in timpul crizei din Kosovo (aprilie 1999, Roma si mai 1999, Bruxelles), precum si a reuniunii pe aceeasi tema din iulie 1999 de la Viena.

In martie 2000 este ales Coordonator al Grupului de lucru pentru Pactul de Stabilitate in Sud-Estul Europei al Internationalei Socialiste.

In 1993, Petre Roman a fost numit raportor special al Adunarii Parlamentare a Atlanticului de Nord.

La 7 octombrie 1995, la sesiunea anuala plenara a Adunarii Atlanticului de Nord (Torino-Italia) este numit unic raportor special al Subcomisiei pentru largirea NATO si relatia cu noile democratii, subcomisie nou creata, care va functiona in cadrul Comitetului Politic al Adunarii. In rezolutia finala a sesiunii a fost inclus, la propunerea sa, un amendament privind dezvoltarea unui parteneriat economic intre tarile occidentale si tarile central-est europene, ca si elaborarea unui pachet de masuri care sa stimuleze interesul capitalului privat pentru investitii in aceste tari.

La solicitarea presedintelui Comitetului politic prezinta, in februarie 1996, la Atena, un raport cu argumente privind admiterea Romaniei in NATO. In Raport compara scenariul negativ cu perceptia populara privind legenda lui Dracula: "respingerea intrarii in NATO ar echivala, in ochii oamenilor, cu o "draculizare" a Romaniei".

In perioada decembrie 1997 - iunie 1998 a detinut functia de Presedinte al Adunarii Parlamentare a Cooperarii Economice la Marea Neagra.


Petre Roman ministru de Externe
Viziunea lui Petre Roman despre misiunile pe care le are de indeplinit politica externa a Romaniei este cuprinsa in discursul prezentat in Aula Academiei Romane, la 22 iunie 2000: "In centrul interesului national promovat de politica externa se afla cetateanul roman, siguranta, prosperitatea si demnitatea sa."

In decembrie 1999 este numit ministru de stat, ministrul Afacerilor Externe. In aceasta calitate a detinut in perioada mai 2000 - octombrie 2000 functia de Presedinte in exercitiu al Organizatiei Cooperarii Economice la Marea Neagra (OCEMN) si este membru in Troika ministeriala a OSCE.

La inceputul anului 2000 a anuntat prioritatile de politica externa pe care le va urmari, fixand ca prioritate, pentru prima data in acest domeniu, articularea activitatii diplomatice la problemele ce privesc direct cetatenii Romaniei, in primul rand regimul vizelor. Una din primele masuri luate a fost constituirea in structura MAE a Departamentului Afacerilor Europene.

Dupa inceperea, odata cu decizia summitului de la Helsinki, din decembrie 1999, a negocierilor de aderare a Romaniei la Uniunea Europeana, Petre Roman si-a exprimat convingerea ca tara noastra va fi pregatita pentru aderare la inceputul anului 2007. "Ritmul negocierilor nu este lent nici pentru Romania si nici pentru celelalte tari, problema este fixarea sau nu a unei date limita. Oricum, acest lucru nu ne afecteaza in cazul in care vom parcurge etapele de aderare asa cum trebuie".

In tot cursul anului 2000 a facut repetate demersuri in capitalele europene pentru obtinerea scoaterii Romaniei de pe "lista neagra" a tarilor ai caror cetateni au nevoie de vize pentru a circula in spatiul Uniunii Europene, in conditiile indeplinirii anumitor criterii: "Suntem gata sa preluam aceste conditii, pe baza unei examinari continue a modului in care acestea se respecta, astfel incat UE sa vegheze impreuna cu noi la realizarea in continuare a ceea ce este necesar pentru ca cetatenii romani sa beneficieze de aceasta stare normala".

La 22 iunie 2000 a prezentat in Aula Academiei Romane conferinta "Viziune asupra politicii externe a Romaniei" in care a cuprins principalele proiecte si tinte ale diplomatiei romane.

La 20 septembrie 2000 publica in ziarul Frankfurter Allgemaine Zeitung articolul de politica externa "Proiectul Europei Unite: o viziune din Est" in care exprima argumente privind accelerarea integrarii Romaniei in Uniunea Europeana.

Ca ministru de Externe a sustinut intarirea relatiilor cu Republica Moldova, parafand in aprilie 2000, la Chisinau, Tratatul de parteneriat privilegiat, a incurajat si sustinut relatiile Romaniei cu reprezentantii opozitiei democratice din Serbia in timpul regimului de dictatura, fiind primul ministru de Externe din tarile vecine RFI care a vizitat Belgradul dupa instaurarea presedintelui democratic ales, Kostunita.


Publicatii
Introducere in fizica poluarii fluidelor (1981), Miscarea fluidelor compresibile cu transfer de caldura (1982), Hidrologia si protectia calitatii apelor (1987), Mecanica fluidelor (1989), Dosarul energiei nucleare: riscuri si securitate - coautor - (1978), Apa si poluarea - coautor - (1978), Probleme speciale de hidromecanica - coautor - (1985), Hidrologia dinamica - coautor - (1990).

Memorii si analiza politica: Le devoir de liberté (Libertatea ca datorie) (Franta, 1992, Romania, 1994); Romania incotro? (1995); Viziune politica asupra strategiei de dezvoltare a Romaniei in intampinarea secolului XXI - Caiet politic - (1999); Romania la ceasul integrarii europene si euro-atlantice (2000).


Distinctii
Distins cu Diploma UNESCO pentru mediul inconjurator si cinci decoratii de stat (Franta, Ecuador, Argentina, Portugalia si Regatul Danemarca).


Date personale
Casatorit cu Mioara Iulia Roman, profesor de civilizatie, limba si literatura araba la Universitatea Bucuresti. Are doua fete. Este crestin- ortodox.

Limbi straine: franceza, engleza, spaniola, italiana, rusa.

Pasiuni: lectura, inot, alpinism.



 Zona libera de neo-comunsim a Romāniei. Kilometrul 0 al democratiei 
mineriada 13 - 15 iunie 1990
Actiuni, protesteActiuni, proteste


mineriada 13 - 15 iunie 1990

«Vreau sa multumesc pentru spiritul organizat in care v-ati prezentat, in care ati actionat, sa multumesc conducatorilor dumneavoastra, inginerului Cozma si celorlaltor lideri sindicali care au fost in fruntea dumneavoastra, alaturi de noi, care ne-au ajutat in aceste zile. Deci va multumesc tuturor pentru tot ce ati facut in aceste zile.[...]

Stim ca avem in dumneavoastra un sprijin de nadejde, cind va fi nevoie, vom apela! »

(Ion Iliescu, Discursul tinut la Complexul Expozitional, 15 iunie 1990, prin care a multumit minerilor pentru tot ce au facut la Bucuresti in zilele de 14-15 iunie 1990)

mineriada 13 - 15 iunie 1990


mineriada 13 - 15 iunie 1990


mineriada 13 - 15 iunie 1990


mineriada 13 - 15 iunie 1990


Mineriada 13-15 iunie 1990

Mineriada 13 - 15 iunie 1990Raport despre Dosarul_represiunii din iunie 1990 (doc)
Mineriada 13 - 15 iunie 1990Lagarul Magurele 13-19 iunie 1990
Mineriada 13 - 15 iunie 1990Video 13-15 iunie 1990
Mineriada 13 - 15 iunie 1990Mineriada - discurs Ion Iliescu
Mineriada 13 - 15 iunie 1990George Roncea (interviu BBC)
Mineriada 13 - 15 iunie 1990Rechizitoriu Chitac
Mineriada 13 - 15 iunie 1990Jurnalul garnizoanei Bucuresti
Mineriada 13 - 15 iunie 1990Cronologie informala a Dosarului Mineriadei
Mineriada 13 - 15 iunie 1990Istoria Dosarului Mineriadei
Mineriada 13 - 15 iunie 1990Filme
Mineriada 13 - 15 iunie 1990Filme www.avmr.ro